Punctul de plecare
Găsește companii în care chiar merită să investești
Nu știi de unde să începi? Alegi o metodă (cele mai bune, dividende, ieftine etc.) și primești o listă scurtă de idei gata analizate — fiecare cu un verdict clar și motivele din spate. Curat și pe înțeles.
Alegi o strategie (oportunități, dividende, viitori lideri, potențial de subevaluare…) și un algoritm dedicat îți întoarce o listă scurtă, explicată, cu scor, verdict și riscuri. Vrei în schimb să răsfoiești tot universul într-un tabel sortabil? Aia e în „Scanner".
💡 Yield minim: sub ~3% apar și plătitori de calitate (KO, ABT); peste 3% domină REIT-urile.
Screener cu scor complet, sortabil. Scanează toate companiile din selecție (un sector sau tot universul), fiecare cu scorul real (același ca în „Analiză companie"), apoi le sortează descrescător. „Câte afișez" controlează doar câte rânduri vezi — scanarea e mereu completă. Filtrezi tabelul (scor min, P/E max, yield min, creștere min) și sortezi pe orice coloană.
Notă: prima scanare „la rece" e mai lentă (încălzește cache-ul 24h); următoarele sunt rapide.
Tabel companii
click pe coloane pentru sortare| Ticker | Companie | Sector | Preț | Zi % | Cap. | P/E | Div. | Cr. ven. | 52s | Score | Rang · Percentilă | Risk | |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Apasă „Rulează scanarea". | |||||||||||||
Monitorizez continuu companii și sectoare cheie și păstrez doar evenimentele care pot schimba direcția strategică: schimbări de conducere, investiții/achiziții majore, lansări de produse, reglementări. Recomandările generice, mișcările de preț și listicolele sunt filtrate. Fiecare eveniment primește un scor de impact și e verificat pe mai multe surse.
Radar de știri cu impact
companii cheie + filtre clareAnaliză companie
preț, trend, fundamente, dividend & verdictIndici bursieri & mărfuri
cei mai importanți indici, aur, petrol, crypto — trend, RSI, poziție 52s și unde merită să cumperiDate live de la Yahoo Finance. „Verdictul" e un ghid simplu pe baza trendului (peste/sub MA200), RSI și distanței față de maximul de 52 de săptămâni — nu e sfat de investiții. Apasă pe oricare pentru analiză detaliată (grafice + statistici).
Portofoliul meu
companiile salvate · liveCompaniile salvate (din „Analiză companie" → butonul „+ Watchlist"), cu preț, scor și verdict live. Apasă pe o companie pentru analiza detaliată. Salvat local în browser.
Analiză diversificare
orientativ, nu recomandareLasă gol ca să analizezi companiile salvate, sau scrie alte tickere.
Ghid
Cum gândește aplicația — de la bazele bursei la strategiile algoritmului
Două lucruri într-un singur loc: bazele investiției (ce cumperi, cum citești graficele, ce înseamnă scorul) și cum funcționează de fapt algoritmul de screening — fiecare strategie, ce caută, ce indicatori folosește și ce înseamnă fiecare verdict. Nu sunt recomandări de cumpărare, ci metode de filtrare, analiză și clasificare a oportunităților.
Ce cumperi, de fapt
O acțiune e o bucățică dintr-o companie reală. Dacă firma valorează 1 miliard și are 1 milion de acțiuni, o acțiune ≈ 1000. Cumperi → devii co-proprietar și ai dreptul la o parte din profituri.
Câștigi din: (a) creșterea prețului în timp dacă firma crește; (b) dividende — bani împărțiți periodic acționarilor.
De ce se mișcă prețul
Prețul = cât cred oamenii că va valora firma în viitor. Profituri în creștere → sus. Datorii, scădere de venituri, neîncredere → jos.
Pe termen scurt e emoțional și haotic. Pe termen lung urmează rezultatele reale. De-aia investiția serioasă e un joc de răbdare, nu de noroc.
Mai jos sunt indicatorii pe care te bazezi când decizi dacă o companie merită — împărțiți pe valoare, calitate și risc. Tipurile de instrumente (acțiune, REIT, ETF…) sunt explicate la final, ca referință.
Cel mai folosit indicator de evaluare. Câți ani de profit actual „plătești" pentru acțiune.
Când contează: la firme profitabile, comparate în ACELAȘI sector. Când nu: la firme fără profit (P/E iese negativ sau absurd) sau ciclice la vârf de ciclu. Particularitate: un P/E mare nu e automat rău — o firmă care crește 30%/an „merită" un P/E mai mare decât una stagnantă.
Rezolvă slăbiciunea P/E: îl împarte la rata de creștere. Spune dacă prețul e justificat de cât de repede crește firma.
Reper: PEG sub 1 = posibil ieftină pentru creșterea ei; peste 2 = scumpă. Particularitate: depinde de estimări de creștere, care pot greși.
Cât profit revine fiecărei acțiuni. Baza din care se calculează P/E.
Ce urmărești: trendul pe mai mulți ani. EPS crescător constant = firmă tot mai profitabilă. Particularitate: recumpărările de acțiuni cresc EPS „artificial" (mai puține acțiuni), nu doar profitul mai mare.
Compară prețul cu valoarea „din acte" a firmei (active minus datorii).
Când contează: la bănci, asigurări, REIT-uri (au active tangibile clare). Când nu: la firme de software/servicii, unde valoarea e în brand și oameni, nu în active — P/B iese uriaș și irelevant.
Capitalizarea raportată la venituri. Funcționează chiar și când firma nu are profit încă.
Când contează: la firme tinere de creștere, încă pe pierdere. Particularitate: compară doar firme cu marje similare — 1 leu de vânzări la software valorează mult mai mult decât la un retailer.
Valoarea totală a firmei la bursă. Îți spune în ce „categorie de greutate" e.
Particularitate: large-cap = stabilitate, mișcări mici; small-cap = potențial de multiplicare, dar și de prăbușire. Nu confunda mărimea cu calitatea.
Cât din fiecare leu încasat rămâne profit, după toate cheltuielile. Marjă mare = firmă eficientă, cu putere de preț.
Particularitate: există și gross margin (după costul produsului) și operating margin (după cheltuielile de operare). Marja brută mare + în creștere = avantaj competitiv durabil. Compară în același sector — supermarketurile au marje mici natural.
Cât profit produce firma din banii proprietarilor. Cât de bine folosește conducerea capitalul.
Particularitate: un ROE foarte mare poate veni din datorii multe, nu din eficiență — verifică și datorii/equity. ROIC (return on invested capital) e și mai bun, fiindcă include și datoria.
Numerarul real rămas după ce firma își plătește investițiile. „Banii adevărați" — mai greu de manipulat contabil decât profitul.
Când contează: aproape mereu — o firmă cu profit pe hârtie dar FCF negativ e un semnal de alarmă. Când nu: la bănci/asigurări, unde noțiunea de capex nu se aplică la fel.
Cât de profitabilă e firma din activitatea ei de bază, înainte de dobânzi și taxe. „EBIT" = profitul operațional (Earnings Before Interest & Taxes).
De ce contează: arată sănătatea operațiunilor „curate", fără efectele datoriei sau ale taxelor (care pot ascunde sau înfrumuseța imaginea). O marjă EBIT mare și stabilă = afacere eficientă, cu putere de preț. Diferența față de marja netă: marja netă include și dobânzile și taxele; EBIT le exclude, deci compară mai corect două firme cu datorii diferite.
Cât de repede cresc vânzările de la un an la altul. Motorul principal al creșterii pe termen lung a prețului.
Ce urmărești: creștere constantă pe mai mulți ani, nu o singură explozie. Particularitate: creșterea de venituri fără creștere de profit = firma „cumpără" vânzări nerentabil.
Ce procent din profit e dat ca dividend. Arată dacă dividendul e sustenabil.
Reper: sub 60% = confortabil, firma reține bani pentru creștere; peste 100% = plătește mai mult decât câștigă → posibilă tăiere a dividendului. Particularitate: la REIT-uri payout-ul e natural mare (80–90%+) prin lege.
Cât de îndatorată e firma față de capitalul propriu. Datorii mari = vulnerabilă la crize și dobânzi mari.
Când contează: mereu, dar mai ales la firme ciclice și în perioade cu dobânzi mari. Particularitate: băncile și utilitățile au D/E mare prin natura businessului — e normal acolo.
Cât de „grea" e datoria raportată la cât profit operațional (cash) produce firma. De câți ani de EBITDA ar avea nevoie ca să-și achite datoria netă.
De ce e mai bun decât Datorii/Equity: leagă datoria de capacitatea reală de a o plăti (profitul), nu de o valoare contabilă. Reper: sub 1 = foarte sănătos; 1–3 = ok; peste 4 = datorie grea, risc dacă afacerea încetinește. Băncile fac excepție.
Cât din activele firmei sunt finanțate din banii proprii (capital propriu), nu din datorii. „Cât din casă e a ta, nu a băncii."
De ce contează: cu cât e mai mare, cu atât firma e mai rezistentă și mai puțin dependentă de creditori. Reper: peste 50% = solid; sub 30% = îndatorare mare (normal la bănci/utilități, riscant la altele).
Poate firma să-și acopere datoriile pe termen scurt cu activele pe termen scurt? Test rapid de supraviețuire.
Reper: peste 1,5 = confortabil; sub 1 = posibile probleme de cash pe termen scurt.
Cât de tare sare prețul față de piață. Beta = 1 se mișcă la fel ca piața, peste 1 = mai agitat, sub 1 = mai calm.
Când contează: dacă nu suporți emoțional scăderile mari — alege Beta mic. Particularitate: Beta mare nu e „rău", e doar mai agitat; pe termen lung contează firma, nu zgomotul.
Câte acțiuni se tranzacționează zilnic. Volum mic = greu de vândut la preț corect când vrei să ieși → risc ascuns.
Particularitate: la firme mici cu volum mic, ordinele tale pot mișca prețul singur. Spread-ul (diferența cumpărare/vânzare) e mai mare = pierzi la intrare/ieșire.
Nu pune tot într-o firmă sau un sector. Dacă una cade, restul te protejează. Cea mai simplă și eficientă regulă de supraviețuire.
Particularitate: și prea multă diversificare (50+ poziții) diluează câștigurile și devine imposibil de urmărit. Un ETF rezolvă asta dintr-o mișcare.
Toți indicatorii pornesc din aceleași 3 cărămizi
Active, Obligații și Capital propriu. Din ele iese tot restul. Hai să luăm o firmă cu cifre rotunde (toate în mil. €) și să vezi cum se naște fiecare indicator, pas cu pas.
Toată bara = Active 100 (fabrică 60 + utilaje 20 + cash 20). Partea verde e a ta ca acționar, partea albastră e finanțată din datorii și furnizori.
Ce reții: dintr-un bilanț (Active / Obligații / Equity) și un cont de profit (Venituri → EBIT → EBITDA → Profit) iese aproape orice indicator. Nu trebuie să le ții minte pe toate — trebuie să înțelegi din ce parte vin: valoarea (P/E, P/B) compară prețul cu firma, calitatea (marjă, ROE, FCF) arată cât de bună e afacerea, riscul (Net Debt/EBITDA, Equity Ratio, D/E) arată cât de fragilă e.
Ordinea în care mă uit eu la o companie
Nu te uiți la toți indicatorii deodată. Mergi de la „e periculoasă?" spre „e o afacere bună?" și abia la final „e ieftină?". Primii pași elimină rapid majoritatea firmelor slabe.
Dacă reții doar 3 indicatori din toată discuția: Net Debt/EBITDA (riscul datoriei) + Free Cash Flow (banii reali) + Marja de profit (calitatea afacerii). Cu aceste trei elimini foarte rapid multe firme slabe și le scoți la suprafață pe cele care merită analizate în detaliu.
Cum arată metoda pe firme reale:
Notă: cifrele și profilurile sunt orientative, ca exemplu de raționament — verifică mereu datele actuale ale firmei în „Analiză companie".
Câștigul se reinvestește și produce, la rândul lui, câștig. În timp, efectul devine exploziv — „bulgărele de zăpadă".
De ce contează: motivul nr.1 pentru care „timpul în piață" bate „sincronizarea pieței". Începe devreme, reinvestește dividendele.
Bull (taur): piață în creștere, optimism. Bear (urs): scădere de 20%+ față de vârf, pesimism.
Particularitate: bear markets sunt normale și trecătoare. Cei care vând în panică „blochează" pierderea; cei care rămân investiți (sau cumpără constant) recuperează istoric și ies în plus.
Un „coș" reprezentativ de acțiuni, folosit ca termometru al pieței. S&P 500 = 500 mari firme SUA; Nasdaq 100 = ~100 firme mari, accent pe tehnologie; Dow = 30 firme industriale.
De ce contează: reperul față de care îți măsori rezultatele. Dacă portofoliul tău nu bate constant S&P 500, un simplu ETF pe index e adesea alegerea mai bună.
Câștigul real = creșterea prețului + dividendele (ideal reinvestite). Mulți se uită doar la preț și subestimează rolul dividendelor.
„Șanțul de apărare" al unei firme: ceva ce o face greu de detronat — brand puternic, costuri mici, efect de rețea, patente, costuri de schimbare mari.
De ce contează: firmele cu moat își păstrează marjele și cresc profitabil ani la rând — exact ce vrei pe termen lung.
O dată pe trimestru firma raportează rezultatele (earnings). Guidance = ce estimează conducerea pentru perioada următoare.
Particularitate: prețul poate sări brusc (±10%) în ziua raportării, mai ales dacă rezultatele sau guidance-ul diferă de așteptări. Atenție dacă tranzacționezi exact înainte de earnings.
Ca să primești următorul dividend, trebuie să deții acțiunea înainte de data ex-dividend. Cine cumpără în ziua ex-dividend (sau după) nu îl primește.
Particularitate: în ziua ex-dividend prețul scade de obicei cu ~valoarea dividendului — deci nu e „bani gratis" să cumperi fix înainte.
Diferența dintre cel mai bun preț de cumpărare (bid) și cel de vânzare (ask). E un cost ascuns la fiecare tranzacție.
Particularitate: la acțiuni lichide e neglijabil (câțiva cenți); la cele cu volum mic poate fi mare → pierzi la intrare și la ieșire. Încă un motiv să eviți acțiunile nelichide.
Pariezi că prețul va scădea: împrumuți acțiuni, le vinzi, speri să le răscumperi mai ieftin. Câștigi dacă scade.
Atenție: pierderea e nelimitată (prețul poate urca la infinit), spre deosebire de cumpărare unde pierzi maxim suma investită. Instrument pentru avansați.
Stop-loss: vinde automat dacă prețul scade sub un nivel — limitează pierderea. Limit order: cumperi/vinzi doar la prețul tău sau mai bun (nu „la piață").
De ce contează: te protejează de emoții și de mișcări bruște. Folosește limit order ca să nu plătești un preț prost pe acțiuni nelichide.
Recesiune: economia se contractă — profiturile scad, bursa de obicei suferă. Inflație: banii pierd putere de cumpărare în timp.
De ce contează: a sta doar în cash înseamnă pierdere sigură la inflație. Acțiunile bune și dividendele cresc istoric peste inflație pe termen lung — de aceea investești.
Cât profit produce firma din TOT capitalul folosit (acțiuni + datorii). Mai bun decât ROE pentru că nu poate fi „umflat" cu datorii.
Alternativă la P/E care ține cont și de datorii. EV (enterprise value) = capitalizare + datorii − cash; EBITDA = profit înainte de dobânzi, taxe, amortizare.
De ce contează: mai corect la compararea firmelor cu nivele diferite de datorie. Reper general: sub ~10 = ieftin, peste ~15 = scump (depinde de sector).
De câte ori își poate plăti firma dobânzile din profitul operațional. Test de siguranță pentru datorii.
O parte din proprietatea unei firme. Cel mai mare potențial de creștere, dar și cel mai mare risc individual: dacă firma dă faliment, poți pierde tot ce ai pus.
Când contează: când vrei creștere și ești dispus să accepți volatilitate. Particularitate: o singură acțiune individuală e riscantă — câștigi din alegerea corectă, dar poți și pierde mult.
Dividendul = bani împărțiți acționarilor din profit (tipic trimestrial). Yield-ul = cât reprezintă pe an față de preț.
Exemplu: preț 100, dividend 4/an → yield 4% → ~400/an la 10.000, peste mișcarea prețului.
Când contează: pentru venit pasiv și firme mature stabile. Când nu: la firme tinere de creștere (Tesla, Nvidia ani la rând) care reinvestesc tot și nu dau dividende — și e ok. Particularitate: un yield uriaș poate însemna că prețul a căzut, nu că firma e generoasă.
Firmă care deține imobile (birouri, depozite, mall-uri, locuințe) și e obligată prin lege să împartă majoritatea profitului ca dividende. Mod simplu de a „avea chirii" fără să cumperi un apartament.
Când contează: pentru venit constant. Particularitate: sensibile la dobânzi — când dobânzile cresc, REIT-urile scad des. La REIT-uri folosește P/FFO, nu P/E clasic (profitul contabil e distorsionat de amortizare).
Un singur instrument care conține zeci/sute de firme deodată. Cumperi o bucată din tot coșul → diversificare instant.
Când contează: aproape mereu pentru începători — baza unui portofoliu. Particularitate: verifică comisionul anual (TER); sub 0,3% e bine. Nu te face bogat rapid, dar rar te ruinează.
Un împrumut pe care îl dai unei firme sau unui stat, în schimbul unei dobânzi fixe. Mai sigur decât acțiunile, dar și câștig mai mic.
Când contează: pentru stabilitate și protejarea capitalului, mai ales aproape de pensie. Particularitate: prețul obligațiunilor scade când dobânzile cresc.
Nu toate acțiunile sunt la fel. Trei mari categorii:
Growth (creștere): cresc repede, reinvestesc tot, rar dau dividend, dar volatile (Nvidia, Tesla).
Value (valoare): firme solide, „ieftine" față de fundamente, des cu dividend (bănci, energie).
Cum alegi: tineri/agresivi → mai mult growth; aproape de pensie → mai mult blue-chip & value. Un mix echilibrează risc și randament.
Ca un ETF (coș de firme), dar cumpărat de obicei direct de la administrator, nu la bursă în timp real. „Index fund" = urmărește pasiv un indice (ex: S&P 500).
ETF vs fond: ETF-ul se tranzacționează ca o acțiune (oricând, preț live) și are de obicei comisioane mai mici. Particularitate: fondurile active (cu „manager") au comisioane mari și rar bat indicele pe termen lung — de aceea index fund/ETF sunt preferate.
O modalitate de a cumpăra firme din afara SUA (ex: din Europa, Asia) direct pe bursele americane, în dolari, fără cont la o bursă străină.
Particularitate: ești expus și la cursul valutar (EUR/USD etc.) și uneori la un mic comision de custodie. Util pentru diversificare geografică.
Un hibrid între acțiune și obligațiune: plătesc un dividend fix, mai mare și mai sigur decât acțiunile obișnuite, dar fără drept de vot și cu potențial de creștere limitat.
Când contează: pentru venit stabil. Particularitate: sensibile la dobânzi (ca obligațiunile); câștigi mai mult din dividend decât din creșterea prețului.
Contracte care îți dau dreptul (nu obligația) de a cumpăra/vinde o acțiune la un preț fix, până la o dată. Folosesc efect de levier — câștiguri sau pierderi amplificate.
Atenție: instrument avansat. Mulți începători pierd rapid bani cu opțiuni. Poți pierde 100% din suma plătită foarte repede. Nu te apuca de ele până nu stăpânești bine acțiunile.
Aur, petrol, gaze, metale, cereale — de obicei cumpărate prin ETF-uri specializate, nu fizic. Nu produc profit sau dividend; prețul depinde de cerere/ofertă.
Când contează: aurul e văzut ca „adăpost" în crize și împotriva inflației. Particularitate: pe termen foarte lung, acțiunile au bătut de regulă aurul; mărfurile au mai mult rol de diversificare/asigurare.
Active digitale (Bitcoin, Ethereum etc.). Nu au fluxuri de numerar sau fundamente clasice; prețul e pur cerere/ofertă și sentiment.
Atenție: extrem de volatile (±50% nu e neobișnuit). Dacă te bagi, doar cu o sumă mică pe care îți permiți să o pierzi total. Nu e o bază de portofoliu, ci eventual un mic „pariu" de margine.
Astea sunt liniile pe care le vezi în „Analiză companie". Apasă pe fiecare ca să o desfaci — graficul se desenează animat ca să vezi exact ce înseamnă și cum se calculează.
Prețul zilnic (verde) sare mult. Media mobilă îl netezește ca să vezi direcția reală. MA50 = trend pe termen scurt, MA200 = trend pe termen lung.
Cum o citești: preț peste ambele medii = trend ascendent. Când MA50 taie MA200 în sus = „golden cross" (semn bun); în jos = „death cross" (semn slab).
RSI măsoară dacă prețul a urcat sau coborât „prea repede" recent. Oscilează între 0 și 100.
Cum îl citești: peste 70 = posibil prea scump pe moment (risc de corecție); sub 30 = posibil ieftin (dar poate fi și „cuțit care cade").
Câte acțiuni s-au tranzacționat în fiecare zi. Nu se „calculează", se numără.
Unde se află prețul de azi între minimul și maximul ultimului an.
Cum o citești: 0% = exact la minimul anului (ieftin relativ, dar verifică de ce a căzut); 100% = la maxim (în forță, dar potențial scump).
Două „benzi" desenate deasupra și sub o medie de 20 de zile. Se lărgesc când prețul e agitat și se strâng când e liniște. Statistic, prețul stă ~95% din timp între benzi.
Cum le citești: atinge banda de sus = mișcare puternică/posibil scump pe termen scurt; atinge banda de jos = posibil ieftin. Benzi foarte înguste („squeeze") = calm înainte de furtună — des urmează un breakout puternic într-o direcție.
De ce contează: îți arată dacă o mișcare e „normală" sau extremă față de comportamentul recent al acțiunii — util ca să nu cumperi în plin vârf de entuziasm.
Arată dacă impulsul prețului se întărește sau slăbește. Are 3 elemente: linia MACD, linia de semnal și histograma (barele).
Cum îl citești: când MACD taie semnalul în sus = impuls pozitiv (posibil cumpărare); în jos = impuls negativ. Histograma peste 0 și crescătoare = trend care prinde putere; histograma care se micșorează = impuls care se stinge.
Particularitate: e foarte sensibil — dă multe semnale, unele false. Cel mai bine îl folosești în direcția trendului principal (vezi „Preț & medii"), nu izolat.
Da, exact asta vezi pe graficele clasice (TradingView, platforma brokerului etc.): aceeași linie MACD + linie de semnal + histogramă, cu aceiași parametri standard (12, 26, 9).
Linia arată cât ai fi câștigat sau pierdut, în procente, dacă investeai la începutul perioadei și țineai până azi.
Cum îl citești: peste 0% = profit, sub 0% = pierdere pe perioada respectivă.
Cum îl folosești cel mai bine: ca să compari rapid o acțiune cu un indice (ex: S&P 500). Dacă acțiunea a făcut +30% dar indicele +50%, ai fi câștigat mai mult cu un simplu ETF — semn că „efortul" de a alege acțiuni individuale nu a meritat acolo.
Cât de mult a scăzut prețul față de cel mai mare nivel atins până atunci. Măsoară riscul emoțional real: cât ai fi „suferit" ținând acțiunea.
Cum îl citești: un drawdown maxim de −40% înseamnă că la un moment dat ai fi fost pe minus 40% față de vârf.
Testul „pot dormi liniștit?": dacă un drawdown de −40% te-ar face să vinzi în panică, alege acțiuni/ETF-uri mai puțin volatile. E mai important să reziști în piață decât să prinzi maximul de randament.
Scorul final (0–100) e o medie ponderată a 6 dimensiuni, din care se scade penalizarea de risc. Iată cum arată pentru o companie sănătoasă (barele se umplu animat):
Ce hrănește fiecare dimensiune — apasă
Calitate vine din marja de profit și ROE (cât profit scoate firma din venituri și din banii acționarilor) — date din rapoartele oficiale SEC. Sănătate vine din raportul datorii/equity: datorii mici față de capital = firmă rezistentă.
Creștere = cât cresc veniturile de la o perioadă la alta. Momentum = poziția prețului față de MA50/MA200, poziția în intervalul de 52s și variația pe ultimele ~90 zile. Trend pozitiv → momentum mare.
Dividend = yield-ul real calculat din plățile ultimelor 12 luni. Penalizarea de risc crește dacă: volum prea mic, RSI extrem (peste 75 / sub 30), profit negativ în ultimul raport. Aceasta se scade din scor.
Cum devine scorul un verdict
Scapă de datorii scumpe și strânge un fond de urgență (3–6 luni de cheltuieli). Investești doar bani pe care îi poți lăsa 5+ ani.
Creștere pe termen lung, venit din dividende, sau ambele? Asta îți alege „metoda" din pagina Idei.
Compară comisioane și piețe. Verifică să fie protejat de o schemă de garantare a investitorilor (ex: în UE).
Un ETF larg (S&P 500 / piață globală) e cea mai sigură bază. Acțiuni individuale doar după ce înțelegi ce faci.
Sumă fixă lunar, indiferent de preț. Constanța bate „ghicitul" momentului perfect.
În „Analiză companie": scor, verdict, fundamente, trend, dividend, red flags. Înțelege firma, nu cumpăra pe „a crescut".
Nu vinde în panică. Verifică portofoliul de câteva ori pe an și rebalansează dacă un sector a devenit prea mare.
Greșeli de evitat
Important
Material educativ, nu sfat financiar personalizat. Bursa implică risc real de pierdere. Informează-te din mai multe surse și, pentru sume importante, ia în calcul un consultant autorizat.
Puterea dobânzii compuse
De ce „timpul în piață" bate orice. Exemplu: pui 1.000/an timp de 30 de ani (30.000 din buzunar) la o medie de 8%/an.
Cumperi un ETF pe un indice larg (ex: S&P 500) și deții automat sute de firme. Nu „alegi câștigători", ci pariezi pe creșterea economiei în ansamblu.
Pentru cine: 90% dintre investitori, mai ales începători. Istoric, majoritatea fondurilor active nu bat indicele pe termen lung. Avantaj: simplu, ieftin, diversificat.
Cumperi firme/ETF-uri bune și le ții ani de zile, ignorând zgomotul zilnic. Lași dobânda compusă să lucreze.
De ce merge: evită comisioanele și greșelile de „timing". Cei mai buni investitori (ex: Buffett) sunt în esență buy & hold. Cheia: răbdarea.
Investești o sumă fixă în mod regulat (ex: lunar), indiferent de preț. Uneori cumperi scump, alteori ieftin — în medie ieși bine, fără stresul „momentului perfect".
De ce merge: îți scoate emoția din ecuație și transformă scăderile în oportunități automate.
Construiești un portofoliu de firme care plătesc dividende constante și crescătoare. Reinvestești dividendele cât ești tânăr; le încasezi ca venit mai târziu.
Caută: „dividend aristocrats" (firme care au crescut dividendul 25+ ani la rând). Atenție: yield uriaș + payout peste 100% = capcană.
Value: cumperi firme bune subevaluate (P/E mic), aștepți să-și revină prețul. Growth: cumperi firme care cresc rapid, plătind un preț mai mare azi pentru profituri mult mai mari mâine.
Particularitate: ambele funcționează în cicluri diferite. Un mix te protejează când unul e la modă și celălalt nu.
Cât pui în acțiuni (risc) vs obligațiuni/cash (siguranță), în funcție de vârstă și orizont.
Rebalansare: o dată pe an readuci proporțiile la țintă (vinzi ce a crescut prea mult, cumperi ce a rămas în urmă) — vinzi scump, cumperi ieftin, automat.
Cumperi ceva doar pentru că „a crescut mult" și toți vorbesc despre el. De obicei cumperi fix la vârf, înainte de corecție.
Antidot: dacă nu înțelegi de ce o cumperi, nu o cumpăra. Hype-ul nu e analiză.
La o scădere bruscă, frica te face să vinzi în pierdere — exact la fund. Apoi piața își revine fără tine.
Antidot: scăderile sunt normale. Dacă firma e încă bună, o scădere e reducere, nu dezastru. Plan dinainte, nu decizii la cald.
Aversiunea la pierdere: durerea unei pierderi e ~2× mai mare decât plăcerea unui câștig egal → ții acțiunile proaste sperând „să revină". Ancorarea: te fixezi pe prețul la care ai cumpărat, deși nu mai contează.
Antidot: evaluează fiecare acțiune ca și cum ai cumpăra-o azi: „aș mai cumpăra-o acum?". Dacă nu, de ce o ții?
Faci ce face mulțimea: cumperi în euforie, vinzi în panică. Mulțimea are aproape mereu dreptate la mijloc și greșește la extreme.
Antidot: „Fii fricos când alții sunt lacomi și lacom când alții sunt fricoși" (Buffett).
Brokerul percepe comisioane la tranzacții, iar ETF-urile au un cost anual (TER). În plus, spread-ul (diferența bid-ask) e un cost ascuns la fiecare intrare/ieșire.
Reper: alege broker cu comisioane mici și ETF-uri cu TER sub 0,3%. Tranzacționarea deasă mănâncă randamentul prin comisioane.
În general plătești impozit pe câștigul realizat (când vinzi în profit) și pe dividende. Cota și regulile depind de țară și de broker (unii rețin automat).
Important: regulile se schimbă — verifică legislația curentă sau un contabil. Un broker cu sediu în UE poate simplifica raportarea. Câștigul „pe hârtie" (nerealizat) nu se impozitează până nu vinzi.
Ideea de bază: algoritmul nu caută doar acțiuni ieftine și nu cumpără pentru că prețul a scăzut. Întâi verifică dacă business-ul este sănătos fundamental, apoi clasifică firma după tipul de oportunitate tehnică sau fundamentală. Întrebarea nu e „e de cumpărat?", ci „ce fel de setup avem aici?".
Rolul fiecărui indicator — niciunul nu decide singur:
- Fundamentele — spun dacă afacerea e sănătoasă (calitate, marje, FCF, datorie).
- MA50 & MA200 — arată structura mare a trendului (sus/jos, golden/death cross).
- MACD — arată dacă momentum-ul începe să se îmbunătățească (secundar, confirmă).
- RSI — arată dacă acțiunea e supra-vândută, neutră sau supra-cumpărată.
- Volumul — arată dacă mișcarea e susținută real de piață.
- Relative Strength vs SPY — se comportă mai bine sau mai slab decât piața?
- Valuation — prețul e rezonabil sau deja prea scump?
- DataQuality — datele pot fi folosite cu încredere? (OK / WARNING / BAD)
| Strategie | Ce caută | Intrare | Risc |
|---|---|---|---|
| Healthy Pre-Golden Cross | Trend care începe să se repare înainte de golden cross | Devreme | Mediu-ridicat |
| Healthy Trend Repair | Companie sănătoasă + trend în reparare + confirmări | Mediu-devreme | Mediu |
| Quality Pullback in Uptrend | Companie bună în trend bun, la o corecție sănătoasă | Mediu | Mediu-mic |
| Quality Breakout Confirmation | Companie bună cu breakout confirmat | Târziu | Mai mic |
| Quality Earnings Acceleration | Business care accelerează (venit/profit/marje) | Depinde | Mediu |
| MACD Early Momentum | Momentum care începe să se întoarcă (doar confirmare) | Foarte devreme | Ridicat singur |
„Intrarea" arată cât de timpuriu prinde strategia mișcarea: mai devreme = potențial mai mare, dar și risc mai mare să te înșeli. Mai târziu = mai sigură, dar prinzi o parte mai mică din mișcare.
- Quality Pullback in Uptrend — cea mai practică pentru cumpărări regulate. Companii deja bune, deja în trend bun, care au făcut o corecție sănătoasă. Poate fi strategia principală.
- Quality Earnings Acceleration — adaugă componenta de business: îți spune dacă firma chiar devine mai bună, nu doar dacă graficul arată bine.
- Healthy Trend Repair — foarte bună pentru oportunități de recovery: companii bune înainte de revenirea completă, dar cu confirmări.
- Healthy Pre-Golden Cross — variantă mai simplă și mai timpurie a Trend Repair. O păstrăm, dar nu dă BUY direct — rămâne la ACCUMULATE CANDIDATE până la confirmare.
- Quality Breakout Confirmation — cea mai sigură tehnic, dar intri mai târziu. Bună pentru confirmări finale.
- MACD Early Momentum — utilă doar ca semnal secundar. MACD confirmă, nu decide singur.
Cum verifică, pas cu pas:
- E o firmă bună? Calitate >75 și date de încredere — altfel nici nu intră.
- Suntem înainte de golden cross? MA50 e încă sub MA200.
- MA50 a început să urce? Pantă pozitivă în ultimele ~20 de zile.
- Gap-ul se reduce? Distanța MA50–MA200 scade de la o lună la alta.
- MA200 nu mai cade abrupt? Se aplatizează — trendul mare nu mai înrăutățește.
- Prețul recuperează MA50 + MACD începe să confirme? Atunci verdictul urcă spre Accumulate.
Setup slab → WATCH; primele semne → EARLY RECOVERY; promițător dar neconfirmat → ACCUMULATE CANDIDATE; MA50 trece peste MA200 / preț confirmă clar → BUY CONFIRMED; se strică → INVALID SETUP.
Riscul principal: intrarea prea devreme — MA50 poate părea că se apropie, dar trendul se poate deteriora din nou. De aceea nu sare direct la BUY.
📋 Exemplu lucrat — „NordTech" (firmă fictivă)
Cum trece firma prin filtru, pas cu pas:
Cum verifică, pas cu pas:
- Firmă sănătoasă? Calitate >75, FCF și marjă pozitive, datorie OK, valuation nu extremă.
- Suntem înainte de golden cross, dar cu MA50 în urcare? MA50<MA200, dar urcă și gap-ul se reduce.
- Prețul a recuperat PESTE MA50? (nu doar se apropie) — prima dovadă reală.
- MACD histogram se îmbunătățește? Momentum-ul se întoarce.
- Se comportă mai bine ca piața? Relative Strength vs SPY în creștere.
- Volum mai mare pe urcări decât pe scăderi? Mai multe confirmări = Accumulate spre Buy.
Diferența față de Pre-Golden Cross: aceea se uită mai ales la apropierea MA50 de MA200; Trend Repair cere dovezi în plus (preț, momentum, RS, volum). Mai sigură, intri ceva mai târziu.
📋 Exemplu lucrat — „MedVita" (firmă fictivă)
Companie bună, lovită de piață, care își repară trendul:
Cum verifică, pas cu pas:
- Firmă de calitate mare? Calitate >80, profitabilă, FCF pozitiv, valuation nu extremă.
- Uptrend confirmat? MA50 > MA200 și prețul peste MA200, cu pante pozitive.
- A făcut un pullback de −3…−12%? O corecție normală, nu o prăbușire.
- RSI a intrat în 40–55? S-a „răcorit", dar nu e supravândut.
- Volumul pe scădere e normal/sub medie? Fără panică (fără volum mare de vânzare).
- Se stabilizează lângă MA50 (higher low)? → Accumulate; revenire peste MA50 + RSI↑ + MACD → Buy.
Pullback sănătos vs breakdown: pullback = scădere controlată, volum normal, preț rămâne peste MA200, fundamentele intacte. Breakdown = cădere violentă, volum mare pe scădere, preț sub MA200, MA50 începe să scadă → setup-ul devine INVALID.
📋 Exemplu lucrat — „SolarWave" (firmă fictivă)
Firmă bună în trend bun, care „respiră":
Cum verifică, pas cu pas:
- Firmă sănătoasă? Calitate >75, date de încredere.
- Trend deja pozitiv? Preț peste MA50 și MA200, cu pante pozitive.
- Există o rezistență clară? Un nivel de unde prețul a fost respins de mai multe ori.
- O sparge acum? Închidere peste rezistență (nu doar o atinge).
- Volumul confirmă? La spargere, volum peste media a 20 de zile.
- Momentum-ul confirmă? MACD peste Signal + RS vs SPY pozitivă → Buy Confirmed.
📋 Exemplu lucrat — „IronGrid" (firmă fictivă)
Firmă bună care sparge un nivel important:
Cum verifică, pas cu pas:
- Firmă de calitate? Calitate >80, marjă +, FCF +, datorie rezonabilă, valuation nu extremă.
- Venitul accelerează? Creșterea din ultimul trimestru > media ultimelor 4 trimestre.
- Profitul (EPS) accelerează? La fel — ultimul Q peste media 4Q.
- Marjele sunt stabile sau în creștere? Nu scad pe măsură ce crește firma.
- FCF margin pozitivă? Creșterea produce și cash real.
- Confirmare tehnică minimă? Preț ≈/peste MA50, RS+, MACD↑ → Accumulate spre Buy.
Onestitate față de date: earnings surprise, guidance și revizuirile de analiști nu există în datele gratuite → marcate N/A, niciodată inventate sau penalizate automat. Dacă lipsesc datele trimestriale → DataQuality WARNING și verdict limitat la Earnings Watch.
📋 Exemplu lucrat — „CloudPeak" (firmă fictivă)
Afacere care chiar accelerează:
Cum îl citim, de la slab la confirmat:
- MACD sub Signal — momentum încă slab.
- MACD sub Signal dar se apropie — momentum-ul negativ slăbește.
- Histogram negativ dar în creștere — scăderea pierde forță.
- MACD peste Signal (cross ↑) — confirmare bullish de momentum.
- Histogram pozitiv — momentum-ul pozitiv e confirmat.
Rolul în sistem: MACD confirmă strategiile principale — că revenirea are energie (Pre-Golden Cross), că trendul se repară (Trend Repair), că pullback-ul se stabilizează (Quality Pullback), că breakout-ul e real (Breakout) și că piața reacționează la business-ul mai bun (Earnings Acceleration). Niciodată singur.
📋 Exemplu — cum confirmă MACD într-o strategie
Aceeași firmă „MedVita" din Trend Repair, partea de momentum:
Sistemul nu alege o singură strategie pentru toate firmele. Fiecare companie e clasificată după tipul de oportunitate: firmă bună deja bullish la corecție → Quality Pullback; firmă bună cu trend slab care se repară → Trend Repair; MA50 sub MA200 dar se apropie rapid → Pre-Golden Cross; breakout confirmat → Breakout Confirmation; rezultate în accelerare → Earnings Acceleration; doar MACD se mișcă, restul lipsește → No Valid Setup / Watch Momentum.
Ordinea de analiză:
- DataQuality — dacă e BAD, verdict maxim WATCH.
- Fundamentele — dacă Quality e slab, firma nu intră în strategiile principale.
- Valuation — dacă e extremă, verdict limitat la WATCH/ACCUMULATE, chiar dacă tehnicul arată bine.
- Tipul de setup — pullback / trend repair / pre-golden cross / breakout / earnings acceleration.
- Momentum — MACD, histogram, RSI, volum, relative strength.
- Verdictul final — WATCH · EARLY RECOVERY · EARNINGS WATCH · WATCH PULLBACK · ACCUMULATE CANDIDATE · STRONG ACCUMULATE · BUY CONFIRMED · INVALID SETUP.
- Nu marca BUY dacă DataQuality = BAD. Dacă e WARNING, verdict maxim ACCUMULATE CANDIDATE, cu explicație.
- Nu marca BUY doar pentru că prețul a scăzut.
- Nu marca BUY doar pentru că MACD a trecut peste Signal.
- Nu marca BUY doar pentru că MA50 se apropie de MA200.
- Nu marca BUY dacă valuation e extremă (decât cu justificare excepțională și risc marcat clar).
- Nu marca BUY dacă fundamentele sunt slabe.
- Nu marca BUY dacă prețul cade sub MA200 fără recuperare.
- Nu marca BUY dacă volumul pe scădere indică distribuție agresivă.
- Nu marca BUY dacă FCF e negativ fără o justificare clară de growth.
- La firme financiare folosește metrici specifice sectorului — nu aplica mecanic Net Debt/EBITDA.
- La REIT-uri, BDC-uri, CEF-uri sau firme de dividende speciale, folosește metrici specifice sectorului (P/FFO, AFFO etc.).
Scopul final
Algoritmul nu trebuie să spună doar BUY sau WATCH — trebuie să explice ce tip de oportunitate e fiecare companie. Întrebarea principală nu e:
„Este acțiunea de cumpărat?"ci:
„Ce tip de setup avem aici?"Poate fi: companie bună la pullback · companie în trend repair · companie înainte de golden cross · companie cu breakout confirmat · companie cu earnings acceleration · sau companie fără setup valid. Scopul e să transformăm lista într-un sistem explicabil, nu doar într-un tabel de scoruri. Nimic din toate acestea nu e recomandare de investiție.
Cum decide aplicația ce „merită"
Fiecare companie primește un scor 0–100 compus din: calitate (marje, ROE din SEC), sănătate financiară (datorii/equity), creștere (venituri), momentum (poziția față de mediile mobile și 52 săptămâni) și dividend (yield din plățile reale ultimele 12 luni). Din risc se scad penalizări (volum mic, RSI extrem, profitabilitate negativă). Verdictul traduce scorul în limbaj clar.
Surse de date (gratuite)
Notă onestă: sursele gratuite nu egalează un API plătit. Pentru REIT-urile europene fundamentele SEC lipsesc — acolo te bazezi pe preț, trend și dividend yield.
Exact cum se calculează scorul (0–100)
Scorul final e o medie ponderată a 6 componente (fiecare 0–100), din care se scade penalizarea de risc, apoi se aplică plafoane dure pentru red flags. Totul e calculat din date live — nimic nu e introdus manual per companie.
Formula: 0.23·Calitate + 0.20·Sănătate + 0.15·Momentum + 0.14·Evaluare + 0.12·Creștere + 0.08·Dividend + 0.08·50 − penalizare_risc
Încredere (confidence): cât de complete sunt datele (SEC disponibil, P/E necontestat, fără date învechite). Sub prag, scorul e marcat „incert". Penalizarea de risc vine din volum mic, RSI extrem, profitabilitate negativă, datorie grea etc.
Plafoane dure (după scor) — momentumul sau ieftinătatea NU pot masca un risc real
- Sănătate <35 → scor max 57; <22 → max 47
- Equity negativ, sau market cap/preț invalid → max 45
- Date învechite (>18 luni) → max 55
- Creștere anormală/one-off neverificată, sau P/E în conflict între surse → max 60
Cum devine scorul un verdict
- ≥75 (date suficiente, fără red flags) → „Candidat puternic pentru analiză"
- ≥60 → „Merită analizat, dar verifică riscurile" (sau „Mixt" dacă bilanțul e slab)
- ≥45 → „Neutru / doar watchlist"
- <45 → „Risc ridicat / evită până la clarificare"
Cum se ordonează listele de idei (fiecare metodă reponderează aceleași componente)
- Oportunități: ieftin (evaluare) + calitate + creștere; momentumul contează puțin; bonus când e ieftină ȘI de calitate
- Cele mai bune / Dividende / Defensive / Momentum / Imobiliare: aceleași componente, cu ponderi specifice scopului
- FML (viitori lideri): filtre dure — venituri >20% a/a, peste MA50 & MA200, MA50>MA200, trend în creștere, nu super-extins — apoi scor FML 0–100 (creștere 40% + trend/RS 25% + calitate 20% + bilanț 15%)
- Potențial (valoare justă): valoare justă = mediana a 3 metode (P/E corect, reversiune FCF, EV/EBITDA) vs preț → „subevaluat cu +X%", doar firme profitabile cu marjă de siguranță reală
Universul de companii
—De unde vin companiile scanate și câte sunt. Sursa principală e lista oficială S&P 500 (cele mai mari ~500 firme din SUA), cu sector GICS și CIK pentru fundamente, plus REIT-uri și ETF-uri europene/US adăugate manual pentru acoperire mai largă.
Cache & date
Datele se păstrează temporar pe server ca să fie rapide: fundamente SEC/Yahoo ~24h, cotații 60s, istoric 15 min. Dacă vrei date proaspete imediat (ex. după un raport nou sau dacă o cifră pare veche), golește cache-ul.
Disclaimer
Aceasta este o unealtă educativă de analiză, nu o recomandare de investiție. Scorurile sunt orientative și pot conține erori din datele brute. Verifică întotdeauna manual înainte de a investi bani reali.