Punctul de plecare
Găsește companii în care chiar merită să investești
Nu știi de unde să începi? Alegi o metodă (cele mai bune, dividende, ieftine etc.) și primești o listă scurtă de idei gata analizate — fiecare cu un verdict clar și motivele din spate. Curat și pe înțeles.
Idei = listă scurtă, ghidată, cu verdict — bună când vrei sugestii rapide. Scanner = tabel complet cu toate companiile, filtre pe sector și sortare pe coloane — bun când vrei să explorezi și să compari singur. Prima e pentru „ce să mă uit?", a doua pentru „arată-mi tot".
Aici vezi tot universul într-un tabel. Filtrează pe sector, strategie și regiune, apoi dă click pe capul de coloană (Preț, Zi %, Score, Risk) ca să sortezi și să compari zeci de companii deodată. Pentru sugestii gata făcute, folosește „Idei de investiții".
Scanner live
click pe coloane pentru sortare| Ticker | Companie | Tip | Sector | Preț | Zi % | Score | Verdict | Risk | |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Apasă „Rulează scanarea". | |||||||||
Analiză companie
preț, trend, fundamente, dividend & verdictWatchlist
salvat local în browserConstructor portofoliu
orientativ, nu recomandareGhid pentru începători
Ce înseamnă să investești la bursă
Pe scurt, fără jargon: ce cumperi de fapt, după ce te ghidezi și care sunt pașii concreți. Citește o dată de sus în jos — apoi folosește restul aplicației ca să pui în practică.
Ce cumperi, de fapt
O acțiune e o bucățică dintr-o companie reală. Dacă firma valorează 1 miliard și are 1 milion de acțiuni, o acțiune ≈ 1000. Cumperi → devii co-proprietar și ai dreptul la o parte din profituri.
Câștigi din: (a) creșterea prețului în timp dacă firma crește; (b) dividende — bani împărțiți periodic acționarilor.
De ce se mișcă prețul
Prețul = cât cred oamenii că va valora firma în viitor. Profituri în creștere → sus. Datorii, scădere de venituri, neîncredere → jos.
Pe termen scurt e emoțional și haotic. Pe termen lung urmează rezultatele reale. De-aia investiția serioasă e un joc de răbdare, nu de noroc.
Mai jos sunt indicatorii pe care te bazezi când decizi dacă o companie merită — împărțiți pe valoare, calitate și risc. Tipurile de instrumente (acțiune, REIT, ETF…) sunt explicate la final, ca referință.
Cel mai folosit indicator de evaluare. Câți ani de profit actual „plătești" pentru acțiune.
Exemplu: preț 200, EPS 10 → P/E 20 = plătești 20 pentru fiecare 1 de profit anual.
Când contează: la firme profitabile, comparate în ACELAȘI sector. Când nu: la firme fără profit (P/E iese negativ sau absurd) sau ciclice la vârf de ciclu. Particularitate: un P/E mare nu e automat rău — o firmă care crește 30%/an „merită" un P/E mai mare decât una stagnantă.
Rezolvă slăbiciunea P/E: îl împarte la rata de creștere. Spune dacă prețul e justificat de cât de repede crește firma.
Exemplu: P/E 30 și creștere 30% → PEG 1,0 = corect evaluată, deși P/E pare mare.
Reper: PEG sub 1 = posibil ieftină pentru creșterea ei; peste 2 = scumpă. Particularitate: depinde de estimări de creștere, care pot greși.
Cât profit revine fiecărei acțiuni. Baza din care se calculează P/E.
Exemplu: profit 1 mld, 100 mil acțiuni → EPS 10.
Ce urmărești: trendul pe mai mulți ani. EPS crescător constant = firmă tot mai profitabilă. Particularitate: recumpărările de acțiuni cresc EPS „artificial" (mai puține acțiuni), nu doar profitul mai mare.
Compară prețul cu valoarea „din acte" a firmei (active minus datorii).
Exemplu: P/B 0,8 = plătești 80% din valoarea contabilă.
Când contează: la bănci, asigurări, REIT-uri (au active tangibile clare). Când nu: la firme de software/servicii, unde valoarea e în brand și oameni, nu în active — P/B iese uriaș și irelevant.
Capitalizarea raportată la venituri. Funcționează chiar și când firma nu are profit încă.
Exemplu: capitalizare 10 mld, venituri 2 mld → P/S 5.
Când contează: la firme tinere de creștere, încă pe pierdere. Particularitate: compară doar firme cu marje similare — 1 leu de vânzări la software valorează mult mai mult decât la un retailer.
Valoarea totală a firmei la bursă. Îți spune în ce „categorie de greutate" e.
Exemplu: 290 × 14,7 mld ≈ 4,3 mii de miliarde (Apple).
Particularitate: large-cap = stabilitate, mișcări mici; small-cap = potențial de multiplicare, dar și de prăbușire. Nu confunda mărimea cu calitatea.
Cât din fiecare leu încasat rămâne profit, după toate cheltuielile. Marjă mare = firmă eficientă, cu putere de preț.
Exemplu: venituri 100, profit 20 → marjă 20%.
Particularitate: există și gross margin (după costul produsului) și operating margin (după cheltuielile de operare). Marja brută mare + în creștere = avantaj competitiv durabil. Compară în același sector — supermarketurile au marje mici natural.
Cât profit produce firma din banii proprietarilor. Cât de bine folosește conducerea capitalul.
Exemplu: capital 100, profit 20 → ROE 20%.
Particularitate: un ROE foarte mare poate veni din datorii multe, nu din eficiență — verifică și datorii/equity. ROIC (return on invested capital) e și mai bun, fiindcă include și datoria.
Numerarul real rămas după ce firma își plătește investițiile. „Banii adevărați" — mai greu de manipulat contabil decât profitul.
Exemplu: cash operațional 50 mld − capex 10 mld → FCF 40 mld.
Când contează: aproape mereu — o firmă cu profit pe hârtie dar FCF negativ e un semnal de alarmă. Când nu: la bănci/asigurări, unde noțiunea de capex nu se aplică la fel.
Cât de repede cresc vânzările de la un an la altul. Motorul principal al creșterii pe termen lung a prețului.
Ce urmărești: creștere constantă pe mai mulți ani, nu o singură explozie. Particularitate: creșterea de venituri fără creștere de profit = firma „cumpără" vânzări nerentabil.
Ce procent din profit e dat ca dividend. Arată dacă dividendul e sustenabil.
Exemplu: profit 10/acțiune, dividend 4 → payout 40%.
Reper: sub 60% = confortabil, firma reține bani pentru creștere; peste 100% = plătește mai mult decât câștigă → posibilă tăiere a dividendului. Particularitate: la REIT-uri payout-ul e natural mare (80–90%+) prin lege.
Cât de îndatorată e firma față de capitalul propriu. Datorii mari = vulnerabilă la crize și dobânzi mari.
Exemplu: datorii 50, capital 100 → D/E 0,5.
Când contează: mereu, dar mai ales la firme ciclice și în perioade cu dobânzi mari. Particularitate: băncile și utilitățile au D/E mare prin natura businessului — e normal acolo.
Poate firma să-și acopere datoriile pe termen scurt cu activele pe termen scurt? Test rapid de supraviețuire.
Exemplu: active 200, datorii 100 → 2,0 (sănătos).
Reper: peste 1,5 = confortabil; sub 1 = posibile probleme de cash pe termen scurt.
Cât de tare sare prețul față de piață. Beta = 1 se mișcă la fel ca piața, peste 1 = mai agitat, sub 1 = mai calm.
Când contează: dacă nu suporți emoțional scăderile mari — alege Beta mic. Particularitate: Beta mare nu e „rău", e doar mai agitat; pe termen lung contează firma, nu zgomotul.
Câte acțiuni se tranzacționează zilnic. Volum mic = greu de vândut la preț corect când vrei să ieși → risc ascuns.
Particularitate: la firme mici cu volum mic, ordinele tale pot mișca prețul singur. Spread-ul (diferența cumpărare/vânzare) e mai mare = pierzi la intrare/ieșire.
Nu pune tot într-o firmă sau un sector. Dacă una cade, restul te protejează. Cea mai simplă și eficientă regulă de supraviețuire.
Particularitate: și prea multă diversificare (50+ poziții) diluează câștigurile și devine imposibil de urmărit. Un ETF rezolvă asta dintr-o mișcare.
O parte din proprietatea unei firme. Cel mai mare potențial de creștere, dar și cel mai mare risc individual: dacă firma dă faliment, poți pierde tot ce ai pus.
Când contează: când vrei creștere și ești dispus să accepți volatilitate. Particularitate: o singură acțiune individuală e riscantă — câștigi din alegerea corectă, dar poți și pierde mult.
Dividendul = bani împărțiți acționarilor din profit (tipic trimestrial). Yield-ul = cât reprezintă pe an față de preț.
Exemplu: preț 100, dividend 4/an → yield 4% → ~400/an la 10.000, peste mișcarea prețului.
Când contează: pentru venit pasiv și firme mature stabile. Când nu: la firme tinere de creștere (Tesla, Nvidia ani la rând) care reinvestesc tot și nu dau dividende — și e ok. Particularitate: un yield uriaș poate însemna că prețul a căzut, nu că firma e generoasă.
Firmă care deține imobile (birouri, depozite, mall-uri, locuințe) și e obligată prin lege să împartă majoritatea profitului ca dividende. Mod simplu de a „avea chirii" fără să cumperi un apartament.
Când contează: pentru venit constant. Particularitate: sensibile la dobânzi — când dobânzile cresc, REIT-urile scad des. La REIT-uri folosește P/FFO, nu P/E clasic (profitul contabil e distorsionat de amortizare).
Un singur instrument care conține zeci/sute de firme deodată. Cumperi o bucată din tot coșul → diversificare instant.
Când contează: aproape mereu pentru începători — baza unui portofoliu. Particularitate: verifică comisionul anual (TER); sub 0,3% e bine. Nu te face bogat rapid, dar rar te ruinează.
Un împrumut pe care îl dai unei firme sau unui stat, în schimbul unei dobânzi fixe. Mai sigur decât acțiunile, dar și câștig mai mic.
Când contează: pentru stabilitate și protejarea capitalului, mai ales aproape de pensie. Particularitate: prețul obligațiunilor scade când dobânzile cresc.
Astea sunt liniile pe care le vezi în „Analiză companie". Apasă pe fiecare ca să o desfaci — graficul se desenează animat ca să vezi exact ce înseamnă și cum se calculează.
Prețul zilnic (verde) sare mult. Media mobilă îl netezește ca să vezi direcția reală. MA50 = trend pe termen scurt, MA200 = trend pe termen lung.
Cum o citești: preț peste ambele medii = trend ascendent. Când MA50 taie MA200 în sus = „golden cross" (semn bun); în jos = „death cross" (semn slab).
RSI măsoară dacă prețul a urcat sau coborât „prea repede" recent. Oscilează între 0 și 100.
Cum îl citești: peste 70 = posibil prea scump pe moment (risc de corecție); sub 30 = posibil ieftin (dar poate fi și „cuțit care cade").
Câte acțiuni s-au tranzacționat în fiecare zi. Nu se „calculează", se numără.
Unde se află prețul de azi între minimul și maximul ultimului an.
Cum o citești: 0% = exact la minimul anului (ieftin relativ, dar verifică de ce a căzut); 100% = la maxim (în forță, dar potențial scump).
Scorul final (0–100) e o medie ponderată a 6 dimensiuni, din care se scade penalizarea de risc. Iată cum arată pentru o companie sănătoasă (barele se umplu animat):
Ce hrănește fiecare dimensiune — apasă
Calitate vine din marja de profit și ROE (cât profit scoate firma din venituri și din banii acționarilor) — date din rapoartele oficiale SEC. Sănătate vine din raportul datorii/equity: datorii mici față de capital = firmă rezistentă.
Creștere = cât cresc veniturile de la o perioadă la alta. Momentum = poziția prețului față de MA50/MA200, poziția în intervalul de 52s și variația pe ultimele ~90 zile. Trend pozitiv → momentum mare.
Dividend = yield-ul real calculat din plățile ultimelor 12 luni. Penalizarea de risc crește dacă: volum prea mic, RSI extrem (peste 75 / sub 30), profit negativ în ultimul raport. Aceasta se scade din scor.
Cum devine scorul un verdict
Scapă de datorii scumpe și strânge un fond de urgență (3–6 luni de cheltuieli). Investești doar bani pe care îi poți lăsa 5+ ani.
Creștere pe termen lung, venit din dividende, sau ambele? Asta îți alege „metoda" din pagina Idei.
Compară comisioane și piețe. Verifică să fie protejat de o schemă de garantare a investitorilor (ex: în UE).
Un ETF larg (S&P 500 / piață globală) e cea mai sigură bază. Acțiuni individuale doar după ce înțelegi ce faci.
Sumă fixă lunar, indiferent de preț. Constanța bate „ghicitul" momentului perfect.
În „Analiză companie": scor, verdict, fundamente, trend, dividend, red flags. Înțelege firma, nu cumpăra pe „a crescut".
Nu vinde în panică. Verifică portofoliul de câteva ori pe an și rebalansează dacă un sector a devenit prea mare.
Greșeli de evitat
Important
Material educativ, nu sfat financiar personalizat. Bursa implică risc real de pierdere. Informează-te din mai multe surse și, pentru sume importante, ia în calcul un consultant autorizat.
Cum decide aplicația ce „merită"
Fiecare companie primește un scor 0–100 compus din: calitate (marje, ROE din SEC), sănătate financiară (datorii/equity), creștere (venituri), momentum (poziția față de mediile mobile și 52 săptămâni) și dividend (yield din plățile reale ultimele 12 luni). Din risc se scad penalizări (volum mic, RSI extrem, profitabilitate negativă). Verdictul traduce scorul în limbaj clar.
Surse de date (gratuite)
Notă onestă: sursele gratuite nu egalează un API plătit. Pentru REIT-urile europene fundamentele SEC lipsesc — acolo te bazezi pe preț, trend și dividend yield.
Disclaimer
Aceasta este o unealtă educativă de analiză, nu o recomandare de investiție. Scorurile sunt orientative și pot conține erori din datele brute. Verifică întotdeauna manual înainte de a investi bani reali.